Angajarea prin ochii unui student - frică sau oportunitate?

Recruitment is marketing. If you are a recruiter nowadays and you don't see yourself as a marketer, you are in the wrong profession. - Matthew Jeffrey

Angajarea mereu a fost tratată drept un subiect sensibil care trezește spaimă și diferite emoții mai ales pentru studenți și pentru persoanele care se confruntă prima dată cu acest proces. Atât de des mi s-a spus și mie că angajarea este un moment crucial, un moment dificil încât am privit-o de multe ori cu teamă și am încercat să amân cât mai mult momentul.


Dar angajarea nu ar trebui să fie ghidată de frici, ci ar trebui privită ca o nouă oportunitate din care poți învăța multe atât despre tine cât și despre piața muncii.


Vreau să îți spun mai multe despre cum am văzut angajarea și cum o văd eu azi, ca student care a trecut printr-un program complex de pregătire pentru primul job.




Angajarea prin ochi de licean


Ca și elev fără experiență și fără încă prea multe cunoștințe despre piața muncii și despre propriile puteri și propria persoană, priveam angajarea mai mult ca pe o joacă.


Eram oarecum conștient de faptul că trebuia să mă angajez, dar încă tratam acest subiect cu o oarecare indiferență.


Nefiind prea tare stresat de acest subiect, nu mă simțeam speriat când mă gândeam la el, ci îmi oferea o oarecare încredere în mine și o dorință de a mă maturiza și de a porni pe proprii mei pași, chiar dacă nu am pornit încă în această direcție în anii de liceu.









Ochii de după liceu, maturitate în formare


Am trecut de o treaptă foarte importantă, cea a bacalaureatului, iar acum eram dornic de a mă maturiza


Am pornit pe proprii pași spre Iași, pentru a învăța la facultatea dorită. Aflat în primul an de facultate deja mă cunoșteam mult mai bine, dar cunoștințele mele despre piața muncii cât și paginile din CV erau goale, aspect care îmi provoca o teamă tot mai mare, o teamă care era din ce în ce mai aproape de mine.


Fiind mult mai conștient de direcția de viitor, eram convins că trebuia să mă angajez mai devreme sau mai târziu. Ca să ne încurajeze, mulți profesori ne-au spus despre firmele care vin și trag de noi să ne angajăm la ele.


Acest aspect mi-a oferit din nou încredere, iar acele temeri pe care le aveam datorită lipsei de cunoștințe s-au mai domolit, dar am început să privesc acest subiect ca o oportunitate.



Când a început frica?


Anii au trecut foarte repede și am ajuns în ultimul an de facultate. După ce s-a terminat vacanța de vară am realizat că acesta este ultimul an, iar eu de acum ar trebui să câștig proprii mei bani și să capăt cât mai multă experiență.


Am încercat să-mi pun cap la cap cunoștințele și am realizat că paginile CV-ului nu mai sunt la fel de goale ca în primul an, dar se putea vedea în ele o ezitare cât și o oarecare stângăcie.


Acestea combinate au reprezentat pentru mine un semnal de alarmă. Trebuia să mă angajez, CV-ul nu arăta bine de nicio culoare, nu știam nimic despre piața muncii și nici nu știam cum se desfășoară un interviu. Eram total panicat, iar angajarea în acel moment reprezenta cea mai mare frică a mea pe care doream să o amân cât mai mult posibil.


Mă simțeam foarte descurajat, anxios și foarte pesimist când venea vorba despre viitorul meu. Vedeam totul mai mult ca o piedică decât o continuare frumoasă a propriilor pași prin viață.





FUTURE vine în ajutor


Imediat cum am realizat toate aceste lucruri, am apelat la ceea ce am fost învățat de părinții mei: studiază mai mult pentru a avea mai multe cunoștințe. Am încercat să caut cursuri și să obțin tot mai multe diplome pentru a putea avea o oarecare experiență și pentru a putea completa acele goluri. Toate cursurile acreditate găsite le puteam face după lucrarea de licență, iar eu trebuia să fac pe moment ceva deoarece mă simț