Creativitatea în mișcare - Cum s-a adaptat educația în lume

Dacă până nu demult, oamenii aveau tendința de a asocia abilități precum creativitatea

și imaginația cu arta, schimbările survenite în ultimii ani în domeniul educației și în câmpul

muncii au determinat modificări majore în ceea ce privește percepția noastră asupra acestor

îndeletniciri.


Am participat la evenimentul hundrED2020 cu accent pe educație și creativitate, iar în acest articol găsiți principalele acțiuni și direcții în educație la nivel internațional.




Creativitatea în educație este legată de competențele de viitor


În cadrul dezbaterii „Creativity in Education”, unul dintre principalele subiecte de interes este reprezentat de dezvoltarea creativității în cadrul educațional. Unul dintre pionierii acestui concept este Sarah Bouchie, vice-președinte al organizației LEGO.


În prima parte a evenimentului, Sarah deschide discuția legată de creativitatea în învățământ. Ea este de părere că acum, mai mult decât oricând, este nevoie de persoane care să încurajeze un mod de gândire bazat pe imaginație. Acestei idei îndrăznețe promovată de organizație s-au alăturat de-a lungul timpului numeroase instituții care au ca obiectiv principal dezvoltarea laturii creative a copiilor.


Din punctul de vedere al fundației LEGO si al lui Sarah „creativitatea reprezintă un proces iterativ de conectare, explorare și transformare a lumii înconjurătoare prin metode inovative, care au un scop bine-definit.” Aceasta este de părere că acumularea de informații prin metodele de învățare clasice nu mai este suficientă în contextul actual.


Firmele caută acum să angajeze persoane creative, care pot lucra sub presiune și pot produce schimbări pozitive considerabile. Prin învățarea bazată pe creativitate, se încearcă dezvoltarea unor abilități esențiale în câmpul muncii actual precum: gândirea critică, capacitatea de a rezolva probleme, învățare activă, managerierea timpului.



Cum dezvoltăm tinerii de azi pentru viitor?

În vederea implementării unui astfel de sistem educațional, Sarah enumeră 10 dintre principiile de bază în stilul de predare bazat pe imaginație. Printre acestea, un concept care se remarcă este cel de Învățare prin joacă care combină 5 elemente în vederea stimulării imaginației: existența unui scop, socializarea, activități interactive, implicarea activă și bucuria de a fi prezent.


Acest stil de învățare încurajează schimbul de idei, idei ce pot avea un rol decisiv în producerea de schimbări cu impact pozitiv la nivel mondial, în plan politic, scoial și economic.


Sună ca ceva ce am avea nevoie acum, nu-i așa?

Creativitatea în mișcare - Soluții implementate la nivel global


În cea de-a doua parte a evenimentului, iau parte la discuție educatori din diverse colțuri ale lumii care au reușit să implementeze cu succes un astfel de program de învățare inovator, adaptat la contextul actual Covid-19. Fiecare dintre aceștia și-au creat propiul mecanism de adaptare la contextul pandemic prin care au reușit să ofere în continuare elevilor oportuintatea de a se dezvolta.


- Frank Omona din Africa a realizat prin asociația sa un parteneriat cu școlile din Uguanda

pentru a-i ajuta pe elevi să învețe într-un mod creativ. Odată cu instalarea virusului și închiderea

școlilor, creativitatea i-a fost pusă la încercare, întrucât a fost nevoit să găsească o soluție cât mai

rapidă de a se adapta situației de a preda fără a interacționa față în față cu școlarii. Asftel, acesta

a reușit să îmbine într-un mod echilibrat imaginația cu oportunitățile apărute datorită tehnologiei.

Acest lucru adus la apariția unui canal de radio național unde unii dintre cei mai buni profesori

ofereau lecții gratuite elevilor din și în confortul propriilor case.


- Jigayasa Labroo din India a înțeles că lucrul cel mai greu de înlocuit în aceste vremuri este interacțiunea socială. În acest sens, ea a creat un grup pe platforma Whatsapp unde trimitea elevilor doritori câte o activitate prin care aceștia să își dezvolte latura artistică în fiecare zi. Pe lângă stimularea creativității prin artă, ea a reușit să crească nivelul de socializare dintre elevi și să inducă acestora o stare de liniște, de siguranță, de apartenență.


- În Belgia, Piet Grymonprez și-a proiectat creativitatea în demeniul științelor exacte. Acesta a creat o platformă online unde elevii puteau încărca mesaje cu diverse temeri pe care doreau să le înfrângă sau lipsuri pe care doreau să le completeze. Pornind de la ideile de pe platformă, el le dădea studenților săi misiunea de a conceptualiza ideea, după care cu ajutorul său să creeze un prototip care să ajute la rezolvarea acelor probleme.

Întrebări despre creativitate și răspunsurile lor


În cea de-a treia parte a evenimentului, are loc o dezbatere deschisă între profesori inovatori din diferite locuri care răspund unor întrebări generale adresate de moderatoarea Yu-Ling Cheng despre creativitate în vremea Covid-19.

Credeți că ,în contextul actual, creativitatea își pierde din importanță ori este mai importantă ca niciodată?

Cei 5 specialiști în domeniul educației invitați la această întâlnire par să împartă o viziune comună asupra subiectului. Este necesar ca în aceste vremuri nesigure să ne folosim pe cât posibil resursele pentru a oferi elevilor un mediu cât mai incluziv și sigur de învățare. Pentru ca acest lucru să fie posibil este foarte important să combinăm într-un mod cât mai armonios ramura tehnologică cu cea umană și să concepem idei cât mai creative de adaptare.


Ce le-ați spune părinților care sunt de părere că prin învățarea online cei mici rămân în urmă?

Pentru a decide că un copil este în urmă, trebuie să existe un etalon față de care cumulul de cunoștințe al acestuia să fie comparat. Această perspectivă clasică a comparației nu urmărește adaptarea la vremurile prezente, lucru care poate fi dăunător pentru dezvoltarea copiilor.


Ce griji și idealuri aveți în ceea ce privește ideea de centralizare a creativității în mediul educațional?

În ceea ce privește viitorul dezvoltării acestui tip de învățare, este clar că vor exista dificultăți, mai ales în plan politic, întrucât astfel de reforme inovative sunt privite cu scepticism în faza incipientă, însă rezultatele obținute în urma lor merită ”osteneala”.

Această discuție se încheie cu o serie de exemple de situații în care se evidențiază educația pe principul gândirii „out of the box”. Se punctează foarte bine faptul că adaptarea la contextul pandemic reprezintă o astfel de situație. Lipsa comunicării, lipsa mijloacelor tehnologice, dezinteresul sunt doar câteva dintre elementele care periclitează procesul de învățare și care cer o abordare creativă.



Concluzii:


1. Creativitatea a devenit una dintre abilitățile cheie necesare pentru a avea succes în câmpul muncii din societatea contemporană.

2. Încurajarea găndirii în afara tiparelor este esențială în găsirea unor răspunsuri pentru probleme actuale din domeniul social, politic sau economic.

3. Educația în perioada pandemică necesită interes, creativitate și înțelegerea tehnologiilor pentru găsirea unor soluții optime de învățare pentru elevii de pretutindeni.


Text realizat de Anghel Miruna Emilia

Editor: Mădălina Hodorog

Photo: HundrED, Unsplash, Arhiva personală