Cum arată sistemul de învăţământ în Franţa

În Franţa, învăţământul este obligatoriu de la vârsta de 3 ani şi până la 16 ani. Învăţământul francez se structurează în:

  • învăţământ primar - grădiniţă (timp de trei ani) şi şcoală primară (cu o durată de cinci ani);

  • învăţământ secundar/gimnazial - un total de cinci ani, dintre care patru sunt dedicaţi colegiului, iar un an liceului;

  • învăţământ superior - condiţionat de promovarea unui examen de stat, respectiv a bacalaureatului.



  1. Învăţământul primar

Învăţământul primar se împarte în grădiniţă şi şcoală primară. Grădiniţa este dedicată tuturor copiilor cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani. Şcoala primară, obligatorie şi gratuită, este destinată copiilor între 6 şi 11 ani. Trecerea la învăţământul secundar se face în mod automat, fără susţinerea vreunui examen.


2. Învăţământul secundar/gimnazial


Acesta este dedicat copiilor între 11 şi 15 ani. La sfârşitul ultimului an, elevului i se eliberează o diplomă în urma evaluării cunoştinţelor şi abilitaţilor învăţate în timpul colegiului. Cu toate acestea, elevii nu sunt obligaţi să promoveze acest examen cu succes pentru a intra la liceu deoarece primul an de liceu (classe de seconde) face parte din ciclul de învăţământ obligatoriu.

Aici există însă alte două segmente: învăţământ secundar general şi învăţământ secundar profesional. După colegiu, elevii între 15 şi 18 ani îşi pot continua studiile conform unei curricule ce îi pregăteşte pentru susţinerea bacalaureatului şi pentru înscrierea în învăţământul superior ori pot opta pentru o educaţie ce îi pregăteşte pentru o profesie încă de pe băncile liceului.


3. Învăţământul superior


Din 2002, ciclul de învățământ superior a fost structurat în 3 ani de licență (clase pregătitoare pentru Grandes Ecoles), școli de elită sau Grandes Ecoles, secțiuni tehnice superioare (Sections de Techniciens Supérieurs).


Despre profesori


Profesorii din sectorul privat sunt recrutați de instituții în sine, dar sunt plătiți de stat în același mod ca profesorii din sectorul public.


Conform reformei ce avea în vedere formarea iniţială a cadrelor didactice, implementată în 2013, pentru a fi recrutate, cadrele didactice din învățământul primar și secundar trebuie să treacă printr-un examen concurențial la sfârșitul primului an de masterat: Métiers de l'Enseignement, de l'Éducation et de la Formation.


Studenţii care trec de acest examen devin „profesori stagiari” și își împart formarea, în timpul celui de-al doilea an de masterat, dedicând 50% pentru pregătirea inițială și 50% în fața studenților.

În învățământul superior, condițiile de acces la sarcinile didactice variază între diferitele categorii de personal.


Asistenţii de cercetare sunt recrutați prin concurs. Aceştia trebuie să deţină o diplomă de doctor și să fii obținut „calificarea” de către Consiliul Național al Universităților, adică o împuternicire la nivel național de a aplica pentru orice loc de muncă deschis recrutării. În 2014-2015, în sistemul de învățământ superior lucrau 70 435 profesori permanenți.


Autor: Georgiana Grigoraş

Editor: Mădălina Hodorog

Sursă foto: Wix Media