• Facebook Social Icon
  • Instagram Social Icon
  • LinkedIn Social Icon

©Madalina Hodorog 2020 | Design by Mădălina Hodorog

Depresia în rândul studenților - Interviu cu Psihologul Iulia-Diana Pop

Depresia a devenit principala cauză de îmbolnăvire la nivel mondial anul acesta. Ultimele statistici din 2017 ne arătau că peste 300 de milioane de persoane de toate vârstele suferă de depresie, conform datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății.


Depresia e o parte vizibilă și în viața românilor. În 2014, 1,5% din populaţie suferea de depresie, în creștere cu 5% deja în 2017.


Depresia nu e departe nici de mine la clasă sau în lucrul cu studenții. Anul trecut m-am întâlnit prin sesiuni de training, edițiile programului FUTURE sau cursurile de la facultate cu peste 300 de studenți.


La început vezi simptome mici precum: lipsa de implicare, lipsa sclipirii din ochi, parcă „nimic nu mai are sens” la 20 de ani. Am inițiat astfel o discuție cu psihologul și psihoterapeutul clujean Iulia-Diana Pop din cadrul Psylife care, așa cum spune ea, are „marele privilegiu de a fi alături de ceilalți în călătoria proprie către sine. Cu ajutorul empatiei și a acceptării necondiționate, ajut fiecare persoană din cabinet sau din afara cabinetului să își înțeleagă propriul drum, propria anxietate sau propria traumă.”




Ce afli din acest articol?

- simptomele depresiei în rândul tinerilor care încă studiază

- provocările tinerilor la primul loc de muncă



Lipsa unei decizii legată de carieră, poate aduce o serie de efecte negative în rândul unui student. Care sunt simptomele unui student care intră în depresie?

Exista o serie de simptome caracteristice depresiei, cum ar fi : lipsa de energie și de implicare în activitățile pe care le face sau care o dată îi făceau plăcere, tendința de izolare socială, anxietate, probleme de concentrare, apetit scăzut sau crescut, oboseală.


Cu toții trăim acest amalgam la un moment dat în viața noastră, însă important este să fim atenți de cât timp simțim asta și cât de intense sunt emoțiile noastre. Este important să ne setăm mici „pârghii" la care putem să apelăm în caz de nevoie, adică: dacă simt că încep să mă implic din ce în ce mai puțin în activitatea pe care o făceam, fără chef, fără curiozitate, pot să apelez la un consilier în carieră (unele universități au această parte) sau la un profesor pe care îl consider mentor și să discut despre asta.


O altă variantă este să mă adresez prietenilor sau chiar părinților dacă știu că relația noastră permite asta.


Dacă simt că vreau să mă izolez de toate aceste pârghii pentru că viitorul sau ceea ce urmează mă sperie și nivelul de anxietate nu mai este unul tolerabil (apar simptome similare unui atac de panică) si simt că funcționalitatea mea de zi cu zi este afectată (în ultima lună) - mănânc prea mult sau deloc, dorm în cea mai mare parte a zilei sau am insomnii, mă neglijez, acela este punctul în care este recomandat să se adreseze unui psiholog.


Acesta îi poate ajuta să se regăsească pe ei înșiși și să găsească împreună strategii care să îi ajute pe termen lung. Acele resurse care pe moment par mascate de deznădejde sau frică trebuie să fie scoase la lumină și puse din nou în valoare.


Cum ar putea profesorii să ajute?


Cred că prin încurajare, prin empatie și exemplu propriu. Dacă un profesor își practică meseria din pasiune cred că merită să expună studenților și mai ales elevilor, motivația pentru această luptă și importanța pe care o au lucrurile care ne dau sens în viața noastră.





Care este cea mai mai întâlnită problemă pe care o vezi la tinerii ce sunt la primul loc de muncă?


Conflictul interior care apare în momentul în care ceea ce cred ei și modul în care își definesc dreptatea nu corespunde cu regulile companiei sau cu valorile companiei. Aici apare un moment de cumpănă care ușor poate duce la o ruptură în rândul tinerilor, mai exact neconcordanța între ceea ce simt și ceea ce este nevoie să facă.


Pentru studenta Iulia-Diana Pop ce a semnificat tranziția către Psihologul de azi?


Tranziția de la studenta Diana Pop la Psiholog Diana Pop a fost o întreagă călătorie cu multe opriri în diverse alte domenii (outsourcing și resurse umane) care m-au ajutat să cresc și să mă dezvolt. Expunerea la diferite situații din corporație sau din alte firme non-corporate, pe lângă orele de autocunoaștere din timpul formării, m-au ajutat să mă formez în Psihologul de acum. Inconștient practicam psihologia, însă eu eram clientul :)


Pasiunea pentru psihologie a fost motivația principală de a face față acestui drum de agonie și extaz.




Ce preconcepție despre tineri ai vrea să nu mai existe în societatea românească?


Că sunt indiferenți și absenți la lumea din jur, iresponsabili. Cred că din contră, sunt mult mai prezenți și mai curajoși decât generația anterioară. De la o generație la alta, avem tineri mai implicați atât în problemele societății cât și în dorința de dezvoltare personală.





Viitorul sună bine, însă încotro ne ducem? Ce planuri ai de viitor, ce planuri ai pentru tineri?


Ne îndreptăm spre o finitudine, asta este certitudinea, așa că planul meu este ca prezentul pe care îl trăiesc și viitorul care mi-a mai rămas să fie unul cât mai viu și mai plin de curiozitate, iar asta plănuiesc și pentru tineri.


Deocamdată singurul tânăr constant din viața mea este fiul meu pe care aplic ceea ce îmi doresc să le spun tuturor tinerilor: să fie curioși și creativi în raport cu propria existență.



Diana colaborează cu Psylife din 2019 unde face atât psihoterapie individuală cu adulți cât și sesiuni de coaching în mediul corporate. Mai multe detalii găsiți pe site-ul: https://www.psylife.ro/echipa-psylife.html



Sursa foto: Iulia - Diana Pop


Mădălina Hodorog

Trainer & Consultant