Coach, Consultant și Facilitator, Denisa Jecan dezvoltă oameni și îi ajută să se pregătească pentru viitor. Așa cum spune chiar ea: scopul ei este să-i inspire pe ceilalți și să-i îndrume înspre a-și maximiza potențialul.
Am stat de vorbă cu omul, educatorul și facilitatorul Denisa pentru a-i descoperi povestea, motivațiile, dar și perspectiva de viitor.
Despre coaching
Profesezi în aria de coaching, atât prin sesiuni 1 la 1, cât și prin sesiuni de grup. Spune-ne, de ce coaching?
Pasiunea pentru coaching a apărut odată ce am devenit mai curioasă de zona aceasta nemărginită a modalităților de lucru cu oamenii. Mi se pare fascinant modul în care, sesiune cu sesiune, coachee-ii își accesează profunzimea interioară și dezvăluie resurse necunoscute înainte. Ceea ce-mi aduce maximă bucurie în coaching sunt momentele de „aha” și sclipirile din ochii persoanelor pe care le ghidez.
Cu toate astea, nu aș fi complet sinceră dacă aș spune că fac coaching strict pentru ceilalți, pentru a le fi de ajutor. Un alt motiv important pentru care am ales acest drum este acela de a-mi satisface propriile nevoi, dar și de a-mi pune în valoare abilitățile. Se vorbește mult despre identificarea unui sens în viață, iar al meu este tocmai acesta de a-i inspira pe ceilalți să își descopere și maximizeze potențialul nelimitat. Fiecare sesiune de coaching mă invită și pe mine la introspecție asupra aspectelor personale care încă cer a fi revelate. Așadar, este un proces de creștere și dezvoltare la fel de benefic pentru mine, ca și pentru colaboratorii mei.
Există păreri și păreri despre coaching. Ajută-ne să ne facem o imagine clară despre ce se întâmplă la o sesiune 1 la 1 cu tine.
Prima întâlnire e un prilej de conectare și creare a unui spațiu safe, timp în care ne cunoaștem, povestim mai detaliat despre situația/ problema/ preocuparea/ tema în sine cu care vine coachee-ul și setăm împreună niște condiții ale colaborării. Până aici e cam ca la orice primă întâlnire în urma căreia decidem dacă ne potrivim sau nu și dacă este în competența mea să răspund la nevoile tale. La a doua întâlnire, stabilim mai concret care este obiectivul, rezultatul la care tu vrei să ajungi în urma acestor sesiuni de coaching și apoi lăsăm să se întâmple magia de-a lungul procesului.
Ce am observat este că, indiferent de temă, în 90% din cazuri ajungem să vorbim despre valori și convingeri, așadar trecem printr-un oarecare proces de auto-cunoaștere sau re-cunoaștere a sinelui. De multe ori, mă pregătesc înainte de sesiune cu un anumit flow, doar ca să fiu apoi surprinsă de turnura în situație cu care vine coachee-ul și ne adaptăm împreună la noul context. Folosim tehnici creative și raționale, care apelează atât la partea emoțională a coachee-ului, cât și la cea logică și în căutare de acțiuni concrete. Acolo unde simt că ar ajuta un concept teoretic, acord timp pentru a-l explica și apoi rog coachee-ul să treacă modelul prin propria viață și filtre, ca să ne aliniem la realitatea lui.
Cert este că un coach nu îți va da sfaturi, păreri personale, un plan cu 10 acțiuni pe care să te trimită să-l faci într-o lună de zile și apoi să te certe că nu l-ai făcut. El va asculta, va face legăturile, va pune întrebări puternice și te va ghida înspre a descoperi și o altă perspectivă. Decizia de a acționa și rezultatele în sine îi aparțin 100% coachee-ului, care va trebui să dea dovadă de angajament față de propria-i schimbare pozitivă.
În coaching se lucrează foarte mult cu trăirile oamenilor. Tu ce faci ca să te asiguri că aduci o perspectivă neutră, că nu influențezi oamenii cu părerile tale de viață, despre lumea din jur?
Mă țin departe de impulsul de a-mi da cu părerea sau de a-mi aminti propriile experiențe similare și ce am făcut eu atunci. E un impuls care apare, din păcate, inevitabil, pentru că așa suntem obișnuiți să comunicăm în general: trecem ceea ce ni se spune prin filtrele personale și apoi reacționăm la asta. E o alegere conștientă pe care o fac, o dată la câteva minute în interiorul meu și care se întâmplă foarte rapid prin gânduri de genul „Sunt prezentă? Judec în vreun fel ceea ce aud, ceea ce văd? Sunt complet obiectivă și imparțială?”. Iau conștient alegerea de a mă distanța și de a-mi păstra focusul pe firul roșu al omului din fața mea, eu și părerile mele nefiind nicăieri în acest peisaj imaginar.
Abia odată ce înțeleg CINE SUNT astăzi, pot să devin cine îmi doresc să fiu.
De ce vin persoanele înspre coaching?
La o primă vedere, motivele și situațiile ce-i aduc pe oameni în coaching par a fi foarte diferite. Însă odată ce îi ascult cu răbdare, timp de două-trei sesiuni, înțeleg că avem cu toții aceleași provocări, preocupări și obiective, manifestate doar în moduri diferite. Pot spune că există trei mari categorii de motive ce-i îndeamnă pe oameni să înceapă un astfel de proces: nevoia/ dorința de a înțelege anumite lucruri despre ei înșiși și poate de a face anumite schimbări la nivel de personalitate, atitudini, convingeri și comportamente; îmbunătățirea anumitor abilități, cum ar fi cele de time management și disciplină, comunicare, leadership, etc.; decizii majore de viață, moment în care persoana respectivă fie se află în indecizie și haos total, fie nu își găsește curajul și responsabilitatea de a face schimbarea pe care și-o dorește în viață, indiferent că este din sfera personală, relațională sau profesională.
Provocările comune ale studenților
Fiecare sesiune de coaching este diferită. Cu toate acestea, putem observa provocări comune. Ce provocări comune ai observat că au studenții din programul FUTURE?
Observ la studenții de astăzi o dorință puternică de A PERFORMA încă din primele zile la un job nou, de A FI BUNI în ceea ce fac, de a ajunge DEPARTE în viață. Ceea ce, pe de-o parte, cred că îi ambiționează și poate fi o sursă importantă de energie și motivație, însă, pe de altă parte, cred că poate constitui o piedică și o presiune enormă pe care și-o pun singuri pe umeri, atâta timp cât nu știu să își seteze niște limite și granițe sănătoase. Perfecționismul este printre cei mai aprigi dușmani pe care i-am auzit în dialogurile noastre, alături de o încredere de sine scăzută și frica de eșec.
Cred că este admirabil ca de la vârsta aceasta să înceapă să își caute un sens în viață și ACEL rol potrivit din punct de vedere profesional, însă recomandarea ar fi să exploreze o perioadă toate oportunitățile care rezonează cu ei la un nivel mai profund, timp în care să-și dea voie și să greșească.
În plus, o preocupare mai practică, să-i spunem așa, este aceea de a înțelege cât se poate de logic și concret cum funcționează piața muncii, oportunitățile disponibile, la ce se pot aștepta într-un proces de recrutare și cum ar putea să se pregătească mai bine, atât pentru interviuri și testări, cât și pentru primele săptămâni la job.
Noi vedem cum tinerii din ziua de astăzi întâmpină probleme în alegerea unui drum profesional, acest lucru se întâmplă inclusiv datorită faptului că au o încredere de sine scăzută. Ce sfaturi ai oferi tinerilor pentru a se dezvolta profesional, dar și personal în această perioadă?
Invitația este de a-și exersa capacitatea de reflecție și introspecție mai des și de a căuta răspunsurile în tot ceea ce au făcut deja: care le sunt realizările de până acum, lucrurile cu care se mândresc, punctele forte, talentele, abilitățile, acțiunile care le aduc satisfacție și bucurie, valorile și lucrurile în care cred și pe care le susțin cu tărie. Resursele se găsesc deja în interiorul fiecăruia, însă acestea trebuie explorate și există două căi principale posibile: exerciții de reflecție, fie pe cont propriu, fie cu ajutorul unui profesionist de încredere, respectiv practicarea și exersarea lor în cadrul unor programe de formare și training sau direct la un prim job. Sfatul meu ar fi să iasă din zona de confort, cu tot cu riscul de a greși, să învețe din ceea ce n-a mers bine, să se inspire de la mentori din domeniul vizat și să rămână fideli propriilor valori și principii, chiar dacă asta poate veni la pachet cu noi provocări și schimbări.
Drumul soloprenoriatului
Știm că ai renunțat la munca într-o companie multinațională și ai pornit pe drumul soloprenoriatului. Cum a fost această trecere pentru tine?
Multă lume se așteaptă să spun că a fost cu năbădăi sau că regret schimbarea. Să pleci dintr-un loc stabil și cu oportunități realiste de viitor într-o zonă complet necunoscută și atât de volatilă cum e piața de coaching și facilitare, nu-i deloc la îndemâna oricui. Cred că contează foarte mult să știi ce vrei, de ce vrei asta și ce ești dispus să faci/ să sacrifici ca să ajungi acolo. Până ce nu mi-am clarificat aceste puncte, n-am găsit nici eu curajul să fac schimbarea. Șase luni m-am tot „foit”, să plec, să nu plec... dar știam că nu voi fi liniștită până când nu încerc măcar.
Până acum, lucrurile s-au întâmplat atât de organic încât și eu sunt surprinsă. Însă cred cu tărie că punctul de cotitură a fost acel moment în care m-am identificat cu adevărat cu un coach profesionist și un soloprenor și am lăsat lumea să vadă asta. Mare parte din cine sunt și ce fac astăzi se datorează oricum unui network puternic și cu aceleași interese pe care l-am construit de-a lungul timpului și pentru care sunt foarte recunoscătoare! Oameni faini care mi-au încredințat proiecte și m-au ajutat să îmi urmez calea.
A fost nevoie doar să cred, să am speranța că lucruri bune vor veni și au venit.
Care sunt avantajele și provocările soloprenoriatului, așa cum îl vezi acum?
Nu știu dacă pot vorbi despre soloprenoriat în general, cât despre industria în care activez eu ca soloprenor. Să fii coach într-o piață în care gândirea este că „toată lumea ar putea face asta” sau, la extrema cealaltă, că „eu n-am nevoie de altcineva să-mi rezolve problemele” este cât se poate de dificil, dar și competitiv. În coaching nu cauți experți în ceva anume, altfel ți-ai căuta mentori și consultanți. În coaching cauți o persoană cu care rezonezi și care știi că te poate ghida, în fața căreia poți deveni vulnerabil. Alte avantaje ar fi independența, atât la nivel de program personal, cât și la nivel de organizare și conținutul muncii în sine, oportunitățile nesfârșite de dezvoltare și faptul că pot contribui cât se poate de direct la binele celorlalți. Provocarea majoră este de departe incertitudinea, mai exact faptul că nu știi niciodată de unde sare iepurele sau, mai bine zis, dacă și când o să sară.
Viziuni despre viitor
Ce înseamnă viitor pentru tine?
Un spațiu în care oamenii se cunosc mai bine pe ei înșiși, în care fac alegeri prin care își respectă și trăiesc autenticitatea. Un loc cu iubire, speranță și voie bună. O oportunitate egală pentru toată lumea, astfel încât succesul să ne fie cunoscut tuturor, așa cum ni-l dorim. Un loc în care vei depune eforturi pentru ce-ți dorești, dar în același timp îți va fi permis să greșești, să plângi și să râzi. Să fii tu. Un timp pe care să-l petrecem cu folos, așa cum ne place, dar respectând mereu libertatea celorlalți. O ureche răbdătoare, o gură înțelegătoare și o minte înțeleaptă.
Articol realizat de: Ștefana Pavăl
Editor: Mădălina Hodorog și Diana Daniel
Photos: Arhiva personală