Articolul face parte din categoria Sunt Student. Care este haosul din gândurile mele? în care am provocat studenții să scrie ei un articol despre emoțiile, haosul din gânduri și din suflet. Prin intermediul acestor articole-opinii îmi doresc ca tu, cititorul, să conștientizezi mai bine modul în care gândesc tinerii și să îi ajuți, acolo unde poți, prin experiența sau personalitatea ta.
Vei cunoaște povestea Ștefanei dincolo de ecran.
Încep redactarea acestei confesiuni menționând încă din titlul, cele 3 lucruri care au constituit temelia începerii vieții de student, de care tot am auzit atâtea povești, iar, într-un final, am experimentat-o.
Ca oricare alt absolvent de liceu, mi-am conturat în gânduri, schițe ce ar putea fi materializate în propriul meu viitor. Recunosc că, printre schițele mele, exista o mică dezordine, deoarece erau destul de multe planuri, destul de variate, poate și puțin vagi. Înfruntam, într-un final, marea întrebare pe care fiecare dintre noi am auzit-o la un moment dat:
Ce vrei să devii când vei fi mare?
Atunci am realizat că, ,,Da, sunt mare”, iar în calitate de proaspăt adult, este necesar să iau anumite decizii ce mi-ar putea influența viitorul. Imaginează-ți, dragă cititorule, sau amintește-ți teama combinată cu entuziasmul de a începe un nou capitol din viața ta. Ei bine, pentru mine, acest nou început însemna schimbarea orașului în care locuiam cu un altul nou, mai mare, plin de oportunități, posibile experiențe noi, prieteni noi și povești de creat. Ceea ce nu știam, era faptul că un factor extern avea să întârzie – relativ – experimentare într-un mod autentic a noului capitol
Două latte-uri, multe gânduri și-o pandemie...
Deși eram relativ obișnuită încă din ultimele luni ale liceului cu desfășurarea orelor în mediul online, tot nu reușeam să fac abstracție de frustrările unei tinere absolvente care nu poate merge fizic la cursul său festiv. O absolventă ce nu își poate vedea profesorii și colegii laolaltă într-o atmosferă de sărbătoare. Nu reușeam să pun deoparte temerile legate de starea mea de sănătate sau a apropiaților. În acele momente, exista o apăsătoare stare de tensiune, de frică, împletită cu temerile legate de începerea unui nou capitol al vieții.
Mă întrebam constant dacă voi reuși să experimentez într-o formă completă, viața de student. Eram curioasă de calitatea activităților academice din mediul online. Aveam îndoieli cu privire la capacitatea mea de concentrare în acele timpuri. Nu eram convinsă de faptul că orele online mă vor ajuta să asimilez destulă informație. Nu știam cum voi reuși să leg prietenii cu noii mei colegi, în contextul în care toți ne aflam în spatele unor ecrane, care de cele mai multe ori, erau negre, dat fiind faptul că unii colegi alegeau să aibă camera oprită. Și nu îi pot condamna, deoarece mediul online nu a fost cel mai potrivit pentru începerea unui nou capitol.
Fiecare dintre noi a ales diverse modalități de abordare a contextului. Unii și-au retras dosarul, alții și-au înghețat anul, dar majoritatea au continuat și au încercat să se împrietenească cu noul și ciudatul context pandemic. Cu toate că nu a fost tocmai comod din punct de vedere psihic, deși ironia sorții făcea ca acel context să sporească pentru fiecare dintre noi, confortul fizic, m-am conformat și am încercat să-mi depășesc temerile, limitele, reușind, într-un final, să mă apropii relativ de experiența de student. Iar aceste lucruri nu le-am realizat de una singură, ci cu sprijin, prietenie și profesori dedicați.
Mai multe latte-uri, mâini virtuale și zoom-uri de prietenie
Ușor ușor, cu toții am reușit să ne adaptăm, să legăm prietenii, să înțelegem faptul că mediul online nu reprezintă o barieră în a cunoaște oameni noi și în a lega prietenii cu aceștia. Am reușit împreună. Am avut norocul să studiez în cadrul unei facultăți care era suficient de pregătită pentru desfășurarea activităților în mediul online, dar mai presus de atât, am avut norocul să am profesori pregătiți și dornici în a ajuta studenții să interacționeze unii cu alții, să formeze echipe și de ce nu, prietenii. Ajunsesem în punctul în care, deși ne întâlnisem în cadrul unei conferințe zoom destinată realizării proiectelor pentru facultate, discutam task-urile doar 15 minute, urmând ca, în timpul rămas, să ne cunoaștem, să râdem, să conturăm legături de prietenie unii cu alții.
Cafea, burnout și rutină
Deși lucrurile începuseră să funcționeze, să ne familiarizăm cu perioada pandemică și tot ceea ce presupune ea, persista dorința de revenire la normal și, totodată, întrebarea „Se mai termină vreodată această perioadă apăsătoare?”. Ajunseserăm la burnout, dat fiind faptul că poposeam zilnic aproximativ 8 ore în fața unui laptop. Eram sătulă de rutina pe care o creasem. Nu mai voiam să văd un alt link de Zoom.
Totodată, aproximativ toate subiectele de la facultate sau toate proiectele pe care era necesar să le realizăm, aveau la bază același subiect: pandemia. Tot ceea ce îmi doream, era doar să am iar spiritul de libertate. Mă simțeam destul de depășită de acea situație, astfel că nici cafelele nu mai erau suficiente pentru a-mi menține mintea trează. Am clacat și eram conștientă că aveam nevoie de o pauză, de la mediul online, de la pandemie, griji și responsabilități. Dar, cumva, am reușit să depășesc și acea perioadă, pentru că, odată cu apariția vaccinului, se întrevedea posibilitatea de revenire la un scenariu normal.
Cafeaua și... la drum!
Odată cu efectele pozitive ale vaccinului și scăderea numărului persoanelor infectate, ni s-a oferit posibilitatea de reîntoarcere la facultate, în format fizic. Dar nu oricum, ci într-un timp poate mult prea scurt. Deși știam că se va întâmpla acest lucru, nu eram întocmai pregătită psihic pentru revenirea la vechile temeri: schimbarea orașului, găsirea unei chirii, etc. Poate eram pregătită psihic, dar nu și financiar. Revenirea la învățământul față în față prinsese contur și, deși puteam anticipa această schimbare, nu m-aș fi așteptat ca totul să se întâmple într-un timp atât de scurt, nefiindu-ne oferit suficient timp pentru a ne putea organiza. Totuși, m-am mobilizat și am reușit să îmi găsesc o locuință și fonduri pentru a pleca la facultate. Pentru a reuși toate aceste lucruri, am depus eforturi materiale și psihice care au meritat.
Primele zile nu mi-au fost întocmai ușoare, mă simțeam copleșită, departe de oamenii dragi mie, simțeam că nu mă aflam în locul potrivit, ca un intrus și voiam să treacă totul cât mai repede, pentru a mă întoarce în locul unde mă simțeam în siguranță. Lunile au curs repede și am reușit să mă acomodez cu noul context, am început să cunosc oameni și să ies din zona de confort.
Astăzi, la câteva luni de la venirea la facultate, încă mă acomodez cu ideea că sunt în ultimul meu an de facultate, deoarece totul mi se pare că a trecut într-o clipă și nu m-am bucurat suficient de anii studenției, poate pentru că eu chiar n-am făcut-o. Cu toate acestea, gândurile mele se axează spre finalizarea cu bine a primei mele experiențe de studentă și pe trăirea prezentului, un lucru de care nu am fost conștientă până de curând:
Este foarte important să trăim, nu doar să existăm.
_________________________________________________________________________________________________________
Articol realizat de: Ștefana Pavăl
Editori: Mădălina Hodorog și Mureșean Alexandra
Photos: Unsplash
Articolul face parte din categoria Sunt Student. Care este haosul din gândurile mele? în care am provocat studenții să scrie ei un articol despre emoțiile, haosul din gânduri și din suflet. Prin intermediul acestor articole-opinii îmi doresc ca tu, cititorul, să conștientizezi mai bine modul în care gândesc tinerii și să îi ajuți, acolo unde poți, prin experiența sau personalitatea ta. Aceste articole-opinii sunt redactate în întregime de studenții care și-au luat provocarea de a vorbi deschis despre lucrurile despre care nu prea vorbim în mod normal. Ștefana nu a fost (încă) în programele mele.
Iubesc să ajut tinerii să iasă din haos. Așa cum știi, programul FUTURE - Construiește cu pasiune a ajutat în 5 ediții peste 350 de studenți și 200 de profesori universitari să facă trecerea de la facultate la primul job. Din 2022, am lansat și programul FUTURE Student - Alege un viitor cu pasiune unde ajutăm elevii și profesorii de liceu să ia decizii conștiente legate de alegerea facultății.
Construiesc punți acolo unde sunt prăpăstii. Între liceu și facultate. Între facultate și piața muncii.
(Mădălina Hodorog)
Comments