Cum ne afectează rata șomajului dacă suntem deja angajați?
Rata șomajului este un bun indicator al evoluției social-economice a unei țări. Aceasta poate fi privită drept capacitate de muncă neutilizată. Majoritatea statisticilor pe care le vedem, analizează șomajul ca un procent din întreaga populație, rareori ne uităm la șomaj în cadrul unui grup de vârstă, precum tinerii.
Statistici
În decembrie 2022, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 15,0 % în UE și de 14,8 % în zona euro, cu 14,8 % mai mare față de luna precedentă. Comparativ cu noiembrie 2022, șomajul în rândul tinerilor a crescut cu 30 000 în UE și cu 3 000 în zona euro. Iar față de anul precedent, șomajul în rândul tinerilor a crescut cu 209 000 în UE și cu 156 000 în zona euro.
Rata de șomaj a tinerilor în spațiul UE și în zona euro- ianuarie 2016-decembrie 2022 (Eurostat statistici)
Motivul fenomenului
Ne aflăm într-o situație unică în istorie, în care accesul la studii unversitare este ceva obișnuit, iar informația este la un click distanță. Cu toate acestea, joburile par a fi mai greu de obținut pe zi ce trece.
Observ din experiența mea și a oamenilor din jurul meu care sunt mai în vârstă că angjatorii caută acum oameni mult mai bine pregătiți decât înainte, când oportunitățile erau diferite. Competiția pentru un job este mai mare ca niciodată. Angajatorii se așteaptă de la tineri să aibă, pe lângă studii superioare, și o vastă experiență de muncă.
Aceste cerințe par copleșitoare pentru un tânăr de 23-24 de ani, proaspăt ieșit de pe băncile facultății. Pe tinerii ca mine este pusă o presiune imensă în care simțim că trebuie să alegem dacă să ne prioritizăm studiile și să riscăm o posibiliă oportunitate de carieră sau să avansăm în carieră și să riscăm să rămânem în urmă cu studiile. Iar primele joburi sunt, de cele mai multe ori, prost plătite.
Educația ne salvează?
Sunt student, pot afirma că, sistemul educațional este, la rândul lui o competiție. Sistemul ne spune că studiatul din greu ne va asigura un job bun dar că nu ne dezvoltă neapărat gândirea critică. La fel ca ceilalți tineri, doresc să lucrez în domeniul studiat, dar mă tem că, după absolvire, voi găsi cu greu un job cu experientele dobândite în facultate.
E vina tehnologiei?
În pandemie, orele online și joburile de la distanța au fost salvarea pentru noi, studenții, dar și pentru mulți alți anagajați. Tehnologia a reușit să modifice întreaga piață a muncii, de la repartizări ale angajaților făcute după algoritmi de selectare, până la dispariția unor joburi, care pot fi acum realizate de computere, dar și pozitiv prin apariția și facilitarea altor joburi, și prin comunicarea de la distanță cu angajații. Așa că, balanța se echilibrează când vine vorba de efectele erei tehnologice.
Tot prin online avem ocazia să depunem cv-uri la mai multe companii într-o perioadă scurtă de timp, fără efortul deplasării sau costuri suplimentare. Eu consider că, soluția este să ne adaptăm la piața muncii. Să fim perseverenți atunci când ne dorim un job și să ne folosim de multitudinea de oportunități prin care ne putem dezvolta, atât în interiorul sistemului educațional, precum și în afara acestuia.
Programe precum FUTURE te ajută să înțelegi piața muncii într-un mod mai realist, sănătos și dintr-o perspectivă ce leagă studiile cu joburile. Senzația de copleșire este exact ceea ce îi spune numele, o senzație. La FUTURE vei lucra cu pasiune în a-ți descoperi punctele forte și locul în piața muncii.
Articol realizat de: Claudia Baidoc
Editor: Mădălina Hodorog, Cosmin Hongu
Photos: Unsplash