Un aspect care se repetă constant în piața muncii e legat de tinerele talente. Angajatorii nu îi pot reține, noile talente nu știu exact ce vor.
Am decis să încep această serie de articole – interviuri pentru a-i aduce în prim plan pe acei studenți care:
- poate nu au toate aspectele din viața lor bifate, însă au energie. Sunt vii
- fac deja lucruri extraordinare și ies din zona lor de confort
- visează și planifică după viziunea lor
Seria de articole continuă cu Andreea Olah.
Citește aici primul articol din serie.
Cine este Andreea Olah?
Andreea e și ea, ca mine, pasionată de educația non-formală și noi metode de predare. „Dacă acest tip de educație ar fi introdus în România, nivelul de implicare al elevilor și al studenților ar crește în mod considerabil.”
Iubește fotografia, iar de la prima întâlnire FUTURE este mereu activă să învețe, să imortalizeze momente și să descopere cât mai multe metode noi de predare. „Prin voluntariat descoperi atât de multe lucruri noi (chiar și despre tine) și ajungi să cunoști persoane cu aceleași pasiuni ca și ale tale. Însă motivul principal pentru care aleg să fac voluntariat este acela că îmi place să ajut.”
Citește mai jos despre:
- ce înseamnă să îți schimbi de fapt facultatea
- ce ar trebui să facă părinții în astfel de situații
- ce înseamnă să simți presiunea „IT-ului” ca singurul job ce se plătește bine
Cum e pentru un student să recunoască față de el că e timpul să aleagă o altă direcție? Spune-ne mai multe despre decizia ta de a-ți schimba facultatea.
Sincer, e destul de greu să faci pasul acesta, având în vedere așteptările pe care societatea și cei din jur le au de la tine.
Noi, ca români, suntem destul de „liniari” când vine vorba de educație: după terminarea liceului trebuie să urmăm o facultate și apoi să ne găsim un loc de muncă în domeniu. Totul trebuie să decurga conform planului pentru că altfel ești judecat sau chiar exclus.
E dificil pentru un absolvent de liceu să știe ce își dorește să facă în continuare cu viitorul său. Iar dacă știe ce își dorește la 18 ani, e posibil ca în 2 ani să își schimbe complet viziunea.
În ceea ce privește alegerea mea de a schimba facultatea, dar mai precis, de a începe o altă facultate la 24 de ani, cred că a fost una destul de dificilă.
În primul rând, a trebuit să accept faptul că am făcut o alegere greșită în ceea ce privește viitorul meu și că nu voi mai putea să dau înapoi timpul petrecut într-un domeniu care nu mi-a oferit deloc satisfacție.
Apoi, a trebuit să îmi dau seama ce îmi doresc să fac în continuare, ce domeniu ar fi potrivit pentru mine. A fost dificil să încep totul de la început, însă nu regret absolut deloc alegerea făcută.
În decizii de viață ne simțim uneori singuri. Cum a fost pentru tine experiența de a trece la un nou drum: o nouă facultate, o nouă direcție?
Decizia a fost luată după un an de pauză în care am lucrat și am încercat să îmi dau seama ce îmi doresc să fac mai departe. A fost o decizie pe care am luat-o singură, pentru că nu am vrut să mă mai las influențată de nimeni din jurul meu.
Însă decizia nu a fost întampinată cu prea mult entuziasm de unele persoane, de aceea am încetat să mai plec urechea la opiniile din jur și să fac mereu ceea ce consider că e bine pentru mine.
Ce le-ai spune azi părinților care își îndeamnă copii înspre o facultate?
O facultate este o alegere de viitor și ar trebui să reflecte dorința copilului, nu a părintelui. De asemenea, aceștia ar trebui să fie deschiși față de dorințele copiilor și să îi susțină indiferent de alegerea pe care aceștia o fac, chiar dacă asta presupune o schimbare de direcție.
O serie de părinți își îndreaptă copiii înspre domenii precum IT deoarece „se plătește bine” sau „e o meserie de viitor”. Ce părere ai despre asta?
Da, domeniul IT este unul de viitor și este plătit bine, însă nu este pentru toată lumea. Cred că banii sunt importanți, însă este și mai important să îi câștigi dintr-un domeniu care îți aduce satisfacție si împlinire. Nu sunt de accord să îți sacrifici viitorul făcând ceva ce îți dispalce, pentru că de acolo se nasc multiple frustrări pe care banii nu vor putea să le rezolve.
Ce înseamnă azi învățarea pentru tine?
Învățarea înseamnă mult mai mult pentru mine acum, decât ce însemna acum un an. Nu am putut niciodată să fiu de acord cu modelul de învățare de tip „toceală”. Consider că e inutil și nu ar putea niciodată să ajute un student să își pună în valoare calitățile.
Încă din școala gimnazială am avut parte de acest model de învățare, pe care l-am întâlnit inclusiv la facultate. Însă am avut norocul de a descoperi educația non-formală, de care m-am îndrăgostit încă de la primul contact și care mi-a deschis ochii spre o metodă de predare care ar putea revoluționa învățământul românesc îmbătrânit.
Consider că dacă acest tip de educație ar fi introdus în România, nivelul de implicare al elevilor și al studenților ar crește în mod considerabil.
Cum e profesorul de la care VREI să înveți?
Un profesor implicat, care iubește ceea ce face și care înțelege faptul că fiecare elev/ student este diferit. Un profesor căruia îi lipsește pasiunea si implicarea, va transmite același sentiment și elevilor sau studenților săi, iar o materie care ar putea stârni pasiunea în anumiți copii, va ajunge să fie în cel mai bun caz ignorată.
Elevii și studenții asociază întotdeauna materia cu profesorul care predă, iar dacă modul de predare este greșit, materia nu va mai stârni interes nici celui mai pasionat elev.
Viitorul sună bine – însă ce înseamnă mai exact?
Cred că indiferent de ceea ce ne înconjoară sau ceea ce se întâmplă în jurul nostru, nu trebuie să încetăm să luptăm pentru a face lumea un loc mai bun.
Principalul mod de a realiza acest lucru este prin învățare. Educația este putere și viitorul depinde de oameni care știu să folosească aceasă putere în scopuri benefice și nu pentru propriul interes.
La ce te aștepți acum de la piața muncii?
La diversitate și la deschidere spre nou. Îmi doresc ca atunci cand voi ajunge într-un loc de muncă să am parte de colegi care își fac treaba cu pasiune și care, indiferent de greutățile pe care le întâmpină, să nu renunțe la visul lor.
Cred că e important, de asemenea, ca cei care conduc companiile și instituțiile să nu se comporte ca niște șefi, ci ca lideri care își ajută oamenii să se dezvolte și să avanseze în carieră. Sunt conștientă că acest lucru nu se aplică în majoritatea locurilor de muncă, însă cred că nu este un lucru nerealizabil pe viitor.
Andreea este una din fotografele noastre în cadrul programului FUTURE - Construiește cu pasiune, ediția TenarisSilcotub unde surprinde momentele ideală din cadrul programului.
Mai multe detalii despre programul FUTURE regăsiți aici: www.madalinahodorog.ro/future
Surse foto: Andreea Olah, Plesch Edina
Gratteful for sharing this