Cum reparăm ceva ce nu s-a întâmplat încă? - Educația viitorului prin ochii lui David Price

Participarea la evenimentele educaționale este una dintre cele mai bune surse de dezvoltare pentru noi. Colega noastră Eliza a participat la panelul lui David Price, autor, speaker, trainer și consilier în cadrul evenimentul online Fixing the Future - Education Edition.


Dacă nu ai avut timp să participi la eveniment, dar vrei în continuare să profiți de informațiile acumulate, aici e locul potrivit. Citește mai jos cele mai importante aspecte.

 

Prezentarea din cadrul evenimentului l-a avut în prim-plan pe David Price, autor, speaker, trainer și consilier. Subiectele pe care le-a abordat în ultimii 15 ani tratează provocări reale din domeniul educației, a societății și a business-ului și propune soluții în vederea depășirii acestora. Vorbim despre dezangajarea civică, pe care o observăm tot mai des atât în rândul angajaților, cât și în rândul studenților, dar și despre metode de a ne maximiza potențialul creativ și inovativ, astfel încât să devenim cetățeni cu adevărat îndepliniți.


Cele 4 fire


În prima parte, acesta vorbește, pe scurt, despre noua lui carte publicată, și anume The power of us. Sunt urmărite patru fire care se interconectează pe parcursul cărții. Primul fir tratează ideea de reimaginare a inovației produse de consumator – user innovation. S-a ajuns într-un moment în care oamenii își creează propriile produse și servicii, studiile arătând că 54% din noile produse și servicii sunt dezvoltate de utilizatori. Așadar, dacă în primă fază putem vorbi despre o împărtășire a cunoștințelor, este natural să vorbim în continuare despre o împărtășire a produselor create, a ceea ce știm și punem în aplicare; avem exemple precum Etsy, Patreon, care reprezintă un tip de economie artizanală, și se preconizează că mulți dintre tinerii zilelor noastre își vor căuta un loc de muncă în acea sferă.


Cel de-al doilea fir urmărit este faptul că s-a ajuns în punctul în care comunitatea depășește performanțele birocrației, cel mai bun exemplu fiind întocmai începutul pandemiei: guvernele nu s-au mobilizat eficient în vederea suplimentării de resurse medicale vitale, precum măști, combinezoane, viziere, acest rol fiind preluat de grupuri de oameni care au produs materialele necesare pentru medici, demonstrând încă o dată slăbiciunile guvernului.


Cel de-al treilea fir reprezintă creșterea activismului social, acest lucru fiind susținut de faptul că ultimii 10 ani au văzut mai multe mișcări sociale decât ultimii 200 de ani, multe dintre ele conduse de tineri. Două dintre cele mai mari demonstrații publice au avut loc în ultimii 2 ani, una dintre ele condusă de Greta Thunberg iar cea de-a doua, marșul pentru combaterea legislației actuale americane referitoare la armele de foc, organizat de elevii liceului Parkland din Florida. Așadar, s-a observat o creștere în activismul social, de menționat fiind și mișcările #metoo și #BlackLivesMatter


Cel de-al patrulea fir tratează răspunsul la întrebarea Ce înseamnă toate aceste schimbări pentru organizații? Organizațiile de succes prezentate în această carte, dar și ONG-urile și organizațiile educaționale ajung la aceeași concluzie: vechile modalități de structurare ierarhică nu mai funcționează în această nouă lume. Așadar, mesajul transmis este că trebuie să găsim modalități prin care valorificăm atât contribuția angajatului, care este un inovator, dar și contribuția consumatorului de servicii și produse, iar un exemplu particular pertinent este tocmai domeniul educației.

Sursă: https://www.fenews.co.uk/

Provocările majore ale tinerilor azi

Cele două trenduri/tendințe cheie care au condus la această preluare de putere înspre creare și inovație sunt reprezentate de criza de identitate și atribuirea unei sarcini pentru autodeterminare. Criza de identitate (the crisis of identity) îi are în vizor în special pe tineri și este legată strâns de locul de muncă, de job. Această criză izvorăște din toate discuțiile pe care le avem cu copiii și tinerii, care au un subiect comun, și anume ce job/loc de muncă vrei să ai? Este tratată diferența dintre locul de muncă și ocupație, așadar între cum ne câștigăm existența și între ce anume ne definește, ce anume ne interesează și ce anume facem; viitorul înclină balanța înspre a doua categorie. Cel de-al doilea trend, atribuirea unei sarcini pentru autodeterminare, trat