Tell me and I forget. Teach me and I remember. Involve me and I learn. - Benjamin Franklin
Curiozitatea este de multe ori considerată un act enervant, iritabil, frustrant pentru noi și cei din jurul nostru. Am ajuns să fim descurajați să mai punem întrebări, indiferent de subiectul pe care am dori să-l cunoaștem.
Învățarea bazată pe descoperire este o metodă de asimilare a cunoștințelor esențială în educația de azi. Lumea din jurul nostru trebuie explorată și cel mai bine o faci fiind tu curios de aspectele acesteia.
Ce este învățarea bazată pe descoperire?
Ne naștem cu o dorință de a cerceta, o dorință care vine din curiozitatea înnăscută. Folosind această dorință explorăm lumea din jurul nostru, explorarea fiind o parte semnificativă a procesului de învățare. Prin explorare ne dezvoltăm abilitățile cognitive, înțelegerea conceptuală și capacitatea de a formula concluzii.
Învățarea bazată pe descoperire pornește de la ideea de bază că noi învățăm mai ușor atunci când motivația vine din interiorul nostru. Procesul de descoperire permite dezvoltarea unor întrebări proprii care duc spre investigații în domeniul care ne interesează.
Beneficiile curiozității
Conform Inspired.Com, exercitând în mod constant creierul cu diferite întrebări și curiozități, te deschizi spre noi idei și dezvolți activ abilitatea de a formula întrebări și descoperi plăcerea de a studia. În mod principal, este foarte important pentru studenți deoarece curiozitatea aduce și beneficii emoționale și sociale.
Înțelegerea lumii
Fericire
Pozitivitate
Asimilare profundă a informațiilor
Empatie
Îmbunătățirea relațiilor
Cinci metode de a învăța prin descoperire
Knowledge Quest vorbește despre cele cinci exemple ale învățării bazate pe descoperire:
Implică-te
Explorează
Explică
Elaborează
Evaluează
Predarea prin descoperire și tipurile sale
1. Descoperire de confirmare
Această metodă exercită creierul spre confirmarea unui rezultat. Atunci când avem toate datele, întrebările și chiar și răspunsul, noi încercăm să verificăm dacă rezultatul este cel spus, astfel ne consolidăm cunoștințele și le folosim pe cele existente pentru a confirma răspunsul.
2. Descoperire structurată
Mai rigidă prin forma ei, aceasta presupune o activitate de cercetare care implică urmărirea unei proceduri specifice, stabilită de un profesor sau de o persoană. Este de obicei o descoperire condusă de cel care stabilește procedurile.
3. Descoperire Ghidată
Mult mai liberă decât cea structurată, acest tip are ca scop elaborarea unei soluții și a unui design atunci când avem o întrebare la dispoziție. În acest caz, libertatea de cercetare și de găsire a unei soluții este deplină, iar coordonatorul care a oferit întrebare are drept rol sprijinirea și îndrumarea.
Și nu în ultimul rând, cea mai eficientă,
4. Descoperire Deschisă
Abilitățile esențiale sunt cel mai bine dezvoltate prin acest tip de instruire. Cel mai bine învățăm când ne punem singuri propriile întrebării și căutam singuri soluții cu care să ajungem la concluzii. Se dezvoltă în acest sens independența și gândirea critică deoarece abordăm singuri problemele și soluțiile.
Children must be taught how to think, not what to think. - Margert Mead
Articol realizat de: Cosmin Hongu
Editor: Mădălina Hodorog și Diana Daniel
Photos: Pexels
Comments