Comisia Europeană evidențiază faptul că Suedia are un sistem educațional descentralizat, condus de obiective și rezultate ale învățării definite la nivel central. Guvernul are responsabilitatea generală și stabilește cadrul educațional la toate nivelurile, dar municipalitățile sunt responsabile pentru organizarea majorității educației de la preșcolar până la gimnaziu, precum și educația municipală pentru adulți și școlarizarea suedeză pentru imigranți.
Sistemul școlar public pentru copii și tineri acoperă:
Preșcolarul (förskolan)
Școala preșcolară (förskoleklassen)
Școala obligatorie (grundskolan)
Școala gimnazială superioară (gymnasieskolan)
Educație pentru elevii cu dizabilități de învățare (särskolan)
Școli pentru elevii cu deficiențe de auz (specialskolan)
Școala Sami (sameskolan)
Sistemul școlar public pentru adulți constă în:
Educație municipală pentru adulți (kommunal vuxenutbildning)
Educație specială pentru adulți (särskild utbildning för vuxna)
Învățământ suedez pentru imigranți (sfi)
Educația liberală a adulților (folkbildning)
Învățământul superior se desfășoară la universități și colegii universitare, unde ambele tipuri de instituții au un statut echivalent în ceea ce privește învățământul universitar.
Etapele sistemului educațional suedez:
În continuare, haideți să vorbim despre câteva dintre aceste etape, iar la final să analizăm influența și rolul avut de cadrele didactice suedeze
Educație obligatorie Sistemul școlar obligatoriu cuprinde școala obligatorie (grundskolan), școala sami (sameskolan) pentru copiii vorbitori de sami care locuiesc în nordul țării, școlile pentru elevii cu deficiențe de auz (specialskolan) și educația pentru elevii cu dizabilități de învățare (grundsärskolan ). Municipalitățile sunt obligate să organizeze cursuri preșcolare (förskoleklass) pentru toți copiii cu vârsta de șase ani. Participarea în cadrul acestei clase pregătitoare este obligatorie.
Începând din ianuarie 2002, dreptul la educație include copiii care solicită azil și copiii în circumstanțe similare. Aceștia trebuie să aibă acces la activități preșcolare, îngrijire și educație în sistemul de învățământ public, în esență, în aceleași condiții ca și copiii rezidenți în Suedia.
Școala gimnazială superioară
O nouă structură pentru școala gimnazială superioară (gymnasieskolan) a fost introdusă la 1 iulie 2011. Cele 17 programe naționale anterioare au fost înlocuite cu 18 programe naționale: 6 programe pregătitoare pentru învățământul superior și 12 programe profesionale.
Istoria a fost introdusă ca un nou subiect comun de bază pentru toate programele. Toate programele școlii gimnaziale superioare sunt concepute în jurul acelorași opt discipline obligatorii, numite materii de bază: suedeză / suedeză ca a doua limbă, engleză, matematică, civică, religie, studii științifice, educație fizică și sănătate și activități artistice. Pe lângă acestea, elevii studiază subiecte specifice programului.
Educația terțiară
Învățământul superior este despărțit în cursuri și programe. Cursurile pot fi urmate separat sau ca parte a unui program de studiu pentru a conduce la diplome. Scara unui curs sau a unui program de studiu este măsurată în „puncte de credit” în conformitate cu ECTS. Studiile cu normă întreagă pe parcursul unui an sunt egale cu 60 de puncte de credit. Instituțiile de învățământ superior (IÎS) decid cu privire la organizarea cursurilor lor.
Educația pentru adulți
Cuprinde un program de educație profesională superioară (yrkeshögskola), un program de învățământ și formare postliceală în care o parte din timp este adesea petrecută la locul de muncă. Învățământul profesional superior este organizat de municipalități, companii de învățământ și colegii universitare, împreună cu viața profesională. În iulie 2009, a fost înființată Agenția Națională Suedeză pentru Învățământul Profesional Superior (Myndigheten för yrkeshögskolan) pentru a dezvolta și supraveghea o nouă formă de învățământ profesional cu finanțare publică la nivel secundar postliceal superior.
Cursurile de învățământ profesional superior, HVEC, acoperă o gamă largă de domenii profesionale cu un singur obiectiv comun, și anume furnizarea de învățământ profesional avansat, adaptat nevoilor pieței muncii. În HVEC se adoptă o abordare modernă în care învățarea teoretică este integrată și amestecată cu practica vocațională la locul de muncă. HVEC-urile sunt necesare deoarece sunt destinate să răspundă nevoilor solicitanților de locuri de muncă și industriilor în care competența și forța de muncă sunt solicitate. Din acest motiv, companiile și sectorul de afaceri sunt partenere în proiectare și construcții chiar de la început.
Sectorul liberal al educației pentru adulți (folkbildning) oferă, de asemenea, educație pentru adulți prin licee populare (folkhögskolor) și asociații de educație pentru adulți (studieförbund). Unele cursuri de liceu și o parte din educația din cadrul programelor de educație suplimentară și ale programelor de formare pe piața muncii sunt comparabile cu învățământul profesional superior, din punct de vedere al conținutului. O mare parte a învățământului superior este, de asemenea, îndreptată spre dezvoltarea competențelor și formarea continuă a adulților.
WHAT ABOUT THE TEACHERS?!
Sistemul educațional suedez pune mult accent pe formarea si pregătirea cât mai intensă a cadrelor didactice. Proiectul de lege „Topul clasei - noi programe de formare a cadrelor didactice” (Govt. Bill 2009/10: 89), a fost adoptat de parlament în aprilie 2010 și a înlocuit gradul de licență / masterat în educație cu patru noi diplome profesionale: o diplomă în învățământul preșcolar, o diplomă în învățământul primar, o diplomă în învățământul de materie și o diplomă în învățământul profesional.
Cele patru grade profesionale includ obiective de cunoștințe în materia care urmează să fie predată și obiective privind alte cunoștințe cheie și abilități de natură mai generală, pentru profesorii școlari și preșcolari.
Formarea cadrelor didactice în educația cu nevoi speciale
Este oferită la un nivel avansat pentru cei care au o diplomă didactică. Există varietăți ale cursului, dar sunt de obicei 90 de credite de învățământ superior sau 1,5 ani studii cu normă întreagă.
Condiții de muncă
Pentru a fi calificat să predea la o școală, un profesor ar trebui să fie înregistrat și calificat pentru anumite discipline și clase. Înregistrarea este necesară pentru ca un profesor să poată stabili în mod independent note și să fie un mentor pentru profesorii noi.
Dacă un profesor sau un profesor preșcolar își neglijează serios munca, înregistrarea lor poate fi retrasă, astfel de decizii vor fi luate de un comitet special - Consiliul Disciplinar al Profesorilor - în cadrul Agenției Naționale Suedeze pentru Educație (Skolverket).
Cadrul legislativ specific
În plus față de condițiile generale ale legislației muncii, se aplică procedurile de reglementare a ocupării forței de muncă, precum și cerințele privind calificările didactice, promovarea, conținutul muncii etc.
Profesorii superiori (lektorer) vor fi reintroduși în întregul sistem școlar. Un profesor care a absolvit o licență sau un doctorat și a demonstrat o calitate excelentă a predării pe o perioadă de serviciu de cel puțin patru ani trebuie să fie numit profesor superior.
Vor fi introduse reguli mai clare și mai stricte cu privire la cerințele necesare pentru ca profesorii să fie angajați permanent pentru a preda.
Dezvoltarea profesională continuă
Agenția Națională pentru Educație (Skolverket) este autoritatea administrativă centrală pentru sistemul școlar public, preșcolar organizat public, îngrijirea copiilor în vârstă școlară și pentru educația adulților. Agenția se asigură, de asemenea, că educația suedeză menține un bun standard de calitate prin programe de dezvoltare a școlilor naționale și dezvoltarea profesională continuă a personalului.
Acum că ai aflat secretele prin care sistemul educațional suedez reușește să distribuie cursuri și programe calitative atât pentru studenți cât și pentru cadrele didactice, într-un mediu prielnic și cu o structură atât de complexă, consideri că poți să aplici aceste secrete și în viața de zi cu zi? Ce te-a surprins cel mai mult?
Articol realizat de: Diana Daniel
Editor: Mădălina Hodorog
Photos: Wix Media